Networking-ul, vanzarile si antreprenoriatul sunt lucruri in care cred din toata fiinta mea. Traim vremuri in care modul de a face business este din ce in ce mai complex si mai rafinat.vremuri in care modul de a face business este din ce in ce mai complex si mai rafinat. Consider ca este aproape imposibil sa reusesti astazi in vanzari si antreprenoriat fara un networking profesionist, cu relatii de tip win-win cultivate in timp, cu rabdare si PERSEVERENTA, cu mici favoruri facute gratuit, fara a astepta nimic in schimb.
Atunci cand am acceptat provocarea sa contribui cu articolul de fata la cartea “Povesti nemuritoare de networking“, am trecut in revista mai multe intamplari din viata mea care au avut de-a face cu networking-ul si a fost relativ greu sa ma decid asupra unei intamplari anume.
Motivul pentru care am ales povestioara de mai jos este pentru ca o consider cea mai relevanta vis-a-vis de tema articolului (Perseverenta si follow-up in networking).
Povestea de fata a inceput prin toamna anului 2003. Absolvisem cu cateva luni in urma ASE Bucuresti si ma intorsesem in orasul natal Bacau.
Am aplicat in perioada respectiva pe cai traditionale la joburi de contabilitate/financiar (ziare locale, recomandari, cunostinte), dar fara succes. Firmele respective cautau sa angajeze persoane cu minimum 2 ani experienta.
Desi primisem mai multe refuzuri, eram optimist si increzator ca voi da peste oportunitatea potrivita pentru mine. Citeam foarte mult, participam la evenimente de business, tineam aproape cu antreprenorii pe care ii cunosteam si le puneam tot felul de intrebari.
Oportunitatile apar fix cand nu te astepti
Intr-o sambata dimineata, tatal meu avea de mers la Comanesti (aproximativ 60 km distanta fata de Bacau) ca sa participe la o conferinta cu vreo 40 de persoane in cadrul unei fundatii/organizatii non-profit).
M-a intrebat daca vreau sa merg si eu. Primul meu gand a fost sa nu ma duc. Nu consideram ca e util sa particip la acea conferinta, din cate stiam eu nu erau antreprenori acolo, sansele de a identifica si fructifica o oportunitate de angajare erau foarte mici. Plus ca nu ma simteam foarte bine in acea zi, aveam o usoara indigestie. Mi-am adus aminte de cateva citate preferate ale unui prieten drag: “Expect the best, prepare for the worst“, “Success occurs when opportunity meets preparation” , “In the middle of every difficulty lies opportunity“.
Am decis sa dau curs invitatiei tatalui meu si sa il insotesc la conferinta. Drumul a decurs fara evenimente, dar imi aduc aminte ca nu a fost prea placut in viraje, la curbe prin Magura cu indigestia pe care o aveam.
Networkingul a invins
Nu imi amintesc foarte multe lucruri legat de ce s-a discutat la acea conferinta, dar am ramas surprins ca printre invitati erau si 3 persoane din SUA: David Michaels, Larry Agnew si Tom Steller. Dintre cei 3 cu David am discutat cel mai mult. Larry era mai in varsta si nu prea gaseam puncte comune, iar Tom mi se paruse putin rece si distant.
In discutiile cu David, i-am impartasit ca absolvisem recent facultatea de contabilitate si ca eram in cautarea unei firme de contabilitate din SUA care angaja in momentul respectiv si era dispusa sa acorde o sansa unui tanar absolvent fara experienta din Europa. De asemenea, i-am spus lui David ca pe perioada de vara, in timpul studentiei am fost in SUA si am lucrat in cateva domenii diferite (HORECA, Constructii, Tabere de Vara), dar ca acei angajatori nu aveau pozitii deschise pe contabilitate la momentul respectiv. David m-a ascultat cu atentie, mi-a aratat empatie si mi-a spus in felul urmator:
“Daniel, nu vreau sa iti dau doua referinte sau mai multe, ci una singura. Te voi pune in legatura cu un contabil pe care il cunosc foarte bine. Cred ca ar fi o oportunitate excelenta pentru tine“.
Zis si facut. Am primit referinta si datele de contact de la David. Am fost marcat de increderea cu care David mi-a dat aceasta referinta mie, un tanar necunoscut, cu care s-a intalnit in acea zi de sambata in Comanesti pentru prima oara, la peste 10000 de km distanta de orasului lui Minneapolis, MN.
In seara aceleasi zile, i-am trimis un email referintei lui David, un contabil pe nume Dave Osborn, proprietarul unei firme de contabilitate CFO Business Partners. Dave mi-a raspuns foarte repede si m-a intrebat daca sunt de acord sa imi trimita un test de contabilitate ca sa evalueze cum m-as descurca la job. I-am raspuns ca da si in scurt timp mi-a trimis testul (30 de intrebari si 2 studii de caz). L-am completat si i l-am trimis. Dave a fost foarte incantat de cum m-am descurcat la acel test. Mi-a facut o oferta si m-a intrebat foarte simplu cand pot ajunge in SUA. Am cazut de acord asupra ofertei si i-am explicat ca voi depune formularele la firma din Cluj care se ocupa de programele respective de Schimburi Inter-Culturale si Career Internships. Dupa cateva luni, am obtinut viza de lucru necesara si mi-am achizitionat biletul de avion.
Experienta americana de la vis la realitate
A urmat o perioada foarte frumoasa de un an si jumatate in care am lucrat la firma de contabilitate a lui Dave. Am primit programele software de contabilitate pe care urma sa lucrez, am inchiriat un apartament in Downtown Minneapolis, iar Dave mi-a imprumutat si o masina cu care sa ma pot deplasa in interes de serviciu. In primele 3 saptamani am fost impreuna cu Dave in vizite la clienti pentru pregatirea situatiilor contabile pentru audit si pentru efectuarea diverselor operatiuni contabile. Dupa acest timp, Dave a constatat ca ma descurcam foarte bine cu aplicatiile software de contabilitate si ca stapaneam procesele si procedurile care trebuiau respectate in vizitele on-site la clienti. Asa ca a decis ca e momentul sa ma trimita singur pe teren la clienti si doar in anumite cazuri particulare ma insotea in vizitele din teren.
Pe langa oportunitatea de a lucra in contabilitate la firma lui Dave, pentru mine a fost un prilej foarte bun sa invat si sa fiu mentorat de un om extraordinar, care a reusit prin forte proprii si printr-o vointa de fier sa isi dezvolte firma intr-un domeniu deloc usor si cu o concurenta foarte mare. Pe langa lectiile de business, am mai invatat ceva “sa crezi in visul tau cu orice pret“.
Dupa programul de lucru, in 2-3 seri pe saptamana, Dave ma invita sa merg cu bicicleta impreuna cu el. Am acceptat si am descoperit cu ocazia asta ca Minneapolis / Twin Cities are niste trasee de bicicleta senzationale. La inceput imi era greu sa ma tin dupa Dave. Acasa in Romania, neglijasem activitatile sportive. Dupa cateva saptamani, am inceput sa parcurg distante cu bicicleta din ce in ce mai mari si mi-a fost mai usor sa tin ritmul de bicicleta impus de Dave.
Lupta nu trebuie sa se opreasca niciodata
Mare mi-a fost surpriza cand intr-o seara in care ma aflam acasa la Dave, chiar dupa ce ne intorsesem de la un traseu cu bicicleta, sa descopar ca Dave avea o proteza la piciorul drept, care incepea undeva de deasupra genunchiului. Mi-a povestit ca in perioada facultatii in Denver, a fost nevoie sa i se amputeze piciorul din cauza unui cancer. Mi-au venit in minte unele persoane cu handicap din Romania care au incetat sa mai lupte pentru visurile lor, s-au resemnat cu situatia respectiva si au decis sa isi traiasca viata din postura de victima. Am fost privilegiat sa il cunosc pe Dave, sa lucrez impreuna cu el, sa ma imprietenesc cu el, sa fiu martor al caracterului sau puternic de luptator, care si-a biruit handicapul fizic.
A fost si va ramane o onoare deosebita si o lectie de viata pe care o voi purta cu mine mereu.
La finalul intershipului, Dave mi-a oferit o prelungire cu 3 ani a contractului, o marire de salariu si o promovare in cadrul firmei. Am cantarit bine lucrurile. Ma integrasem foarte bine in SUA, aveam un job care imi placea, un sef care credea in mine si ma ajuta sa ma dezvolt si cu toate astea am simtit ca era momentul sa ma reintorc in Romania si sa aduc o mica contributie, sa dau mai departe din ceea ce am primit si invatat de la Dave si de la experientele pe taramuri americane.
Reintoarcerea fiului initiat
In concluzie, aceasta istorioara accentueaza din nou ca sunt multe oportunitati chiar si acum in perioada de pandemie pentru cei care au ochii deschisi sa le vada si perseverenta necesara de a le urmari si actiona. Pastreaza o atitudine pozitiva, crede in visul tau si cauta sa fructifici si micile oportunitati care iti ies in cale. Nu stii niciodata in networking cat de departe poti ajunge prin PERSEVERENTA si follow-up la oportunitati.
“Nu se poate sa te azvarli puternic, vioi si increzator in valurile vietii, si ea sa nu te scoata la limanul fericirii” Hortensia Papandat Bengescu.
