Ultima întâlnire a bizz.club Iași a fost despre un blestem pe care toți îl purtăm la un moment dat: cel al cunoașterii. Invitat la momentul de educație a fost Ovidiu Mihăiuc, recunoscut om de comunicare în piața ieșeană.

Blestemul cunoașterii, pe scurt, reprezintă fenomenul prin care noi presupunem că ceea ce știm, e înțeles de la sine și de ceilalți.

Însă, cunoașterea e în zadar atunci când nu ai capacitatea și știința de a exprima ceea ce știi într-o manieră accesibilă pentru ceilalți, astfel încât să le aduci plusvaloare.

Principiul care stă la bază blestemului cunoașterii e simplu: odată ce știm ceva, e dificil să ne imaginăm cum e să nu știm, iar asta creează dificultăți de comunicare: între șefi și angajați, politicieni și alegători, marketeri și consumatori, autori și cititori. Toate aceste categorii comunică zi de zi, dar între ele pot exista diferențe mari de informație.

Capcane ale blestemului cunoașterii:

📌 Utilizarea jargonului.

📌 Folosirea abrevierilor.

📌 Apelul la vocabularul tehnic.

📌 Uzul abstractizărilor și generalizărilor.

Cum să scapi de blestem?

Se numește blestem pentru că te poziționează într-o postură ingrată. La ce îți mai folosește cunoașterea dacă îți pune piedici în comunicare?

Blestemul se poate vindeca și cu aghiazmă, dar mai ales cu empatie și înțelegere. Empatia trebuie să fie îndreptată spre cei care ne ascultă, dar și spre cei care vorbesc cu noi și, poate, nu se fac înțeleși. 

Evaluează nivelul de cunoaștere al celuilalt. Dacă ții un discurs sau predai un curs, obține cât mai multe informații despre grup.

Fii atent la limbajul corpului. Când are o figură ușor confuză înseamnă că își pierde rapid interesul. Oprește-te și întreabă-l dacă e totul în regulă.

Adresează frecvent întrebări de ”control”, verifică dacă ceilalți au înțeles. Acordă atenție comunicării și ieși de pe pilot automat. Încearcă să te poziționezi în așa fel încât să înțelegi și din perspectiva celuilalt.

În plus, folosește în comunicare:

• „cum ar fi”,
• „de exemplu”
• „precum”.
• fii cât mai fidel față de concret.
• evită metaconceptele.
• tradu din jargon.
• cere mereu feedback.
• încearcă mereu să afli cum gândesc și simt cei din fața ta.
• pune mesajul pe hârtie și revizuiește-l peste câteva zile.

Alte idei:

📌 Nu observăm blestemul cunoașterii pentru că acesta este foarte insidios, ne împiedică să-l observăm. La fel ca un bețiv care nu realizează cât de beat este. Este o orbire care ne afectează fiecare act de comunicare.

📌 Când cunoaștem ceva bine, nu ne dăm seama cât de abstract ne raportăm la acel lucru. Și omitem că alți oameni, care și-au trăit propriile lor vieți, nu au experimentat același nivel de cunoaștere ca noi.

📌 Memoria umană funcțională nu poate reține decât câteva elemente la un moment dat. Creierul uman este dotat cu o soluție: poate ambala idei în unități din ce în ce mai mari. Psihologul George Miller le-a numit SEGMENTE. Fiecare segment ocupă un singur slot în memoria funcțională

📌 Este adevărat că trebuie să ne calibrăm mesajele în funcție de public, de audiență, de interlocutor.

📌 Fără emoții nu există comunicare.

📌 Presupunem deseori că cei care comunică vor face aceleași lucruri pe care le facem noi.

📌 Suntem prea încrezători în abilitatea noastră de a ghici ce cred ceilalți.

📌 Niciodată nu sunt prea multe referiri la lucruri concrete, claritate, exemple, comparații și analogii.

La momentul de Spotlight, Stela Florea de la Capryce a scăpat de blestemul cunoașterii și ne-a prezentat într-o manieră agreabilă ce lucruri deosebite face pentru clienții care-i trec pragul. Flori atemporale, decorațiuni cu bomboane și mult suflet. Toate acestea sunt ingredientele care alcătuiesc un cadou inedit pentru o persoană dragă.

 Îți mulțumim dacă ai citit până la final și te așteptăm și în offlne pentru a simți energia și conexiunile care se creează în sală!